Nici un domnitor român n-a intrat atât de adânc în legendele vinului precum Ştefan cel Mare şi Sfânt, voievodul care purta, sub şaua calului, de-o parte icoana, iar de cealaltă plosca cu vin!
De numele lui se leagă nenumărate hrube moldoveneşti, în care turistul poate găsi azi, pe bani puţini, răcoarea şi parfumul vinului pe care, se spune, l-ar fi băut, cândva, însuşi "cel mic la stat/ mare la sfat", ridicat de contemporani la rang de sfânt între sfinţi.
COTNARI, VINUL BĂRBAT. Podgoria de la Cotnari, judeţul Iaşi, este celebră prin soiul de Grasă care, încă în 1889, a câştigat medalia de aur la Expoziţia Universală de la Paris. Hrubele adăpostesc 1.000 de vagoane de vin, cele mai vechi datând din 1968. Aici puteţi degusta, pentru o sumă modică, vinuri precum Grasa de Cotnari, Feteasca Albă, Tămâioasa Românească, Frâncuşa. Cunoscătorii spun că încă din timpul lui Ştefan cel Mare se ştie că vinul de Cotnari "se coboară la picioare, dar nu se urcă la cap".
PANCIU, VINUL TRACILOR. Învăluite încă în mister, beciurile domneşti de la Panciu, judeţul Vrancea, "spun" nu doar legende despre Ştefan cel Mare, ci şi despre traci, care ar fi avut, se spune, o capitală în zonă. Aceştia ar fi fost primii constructori ai galeriilor subterane care se întind pe zeci de kilometri, provocând imaginaţia arheologilor de azi şi de odinioară. Ele adăpostesc circa 100.000 de sticle de vin.
HUŞI, VIN DE BUSUIOACĂ. La Huşi, judeţul Vaslui, denumit şi "oraşul dintre vii", se ştie, de la Cantemir citire, că, "după Cotnari, aici se face vinul cel mai bun". Din această zonă şi-au luat certificatul de naştere Busuioaca de Bohotin şi Zghihara. Tot aici, profesorul Avram Tudose vă invită să ascultaţi, la Muzeul Vinului, povestea viţei-de-vie şi a soiurilor autohtone de la traci până în zilele noastre.
Articol de Tudor Cireş
In Jurnalul National, Jurnalul de Calatorie nr. 1, 30 aprilie 2009
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu