Zimbrăria Neagra

La Bucşani, în apropiere de Târgovişte, se află cea mai mare rezervaţie de zimbri din ţară
Zimbrăria Neagra din cadrul Ocolului silvic Bucşani, în judeţul Dâmboviţa, este situată la mai puţin de 100 de kilometri de Bucureşti şi la 30 de kilometri de Târgovişte. Chiar dacă asfaltul denivelat de pe traseul Buftea-Butimanu-Băleni şi absenţa indicatoarelor turistice îi pot descuraja pe vizitatori, o zi petrecută în mijlocul naturii, pentru a admira aceste puternice animale sălbatice, merită efortul.
ROBOKAP. În Rezervaţia Neagra sunt acum 35 de zimbri, 16 masculi şi 19 femele, ce trăiesc pe 162 de hectare de pădure. Toate cele 35 de animale au fost botezate cu nume care încep cu "ro". La sfârşitul anului trecut, zimbrăria s-a îmbogăţit cu patru noi exemplare. Născut în iunie 1986, Rociu este cel mai vârstnic zimbru, iar pe cel mai tânăr îl cheamă Romeo şi a văzut lumina zilei la 27 decembrie 2008. Alţi zimbri poartă nume ca Rococo, Rotunda, Rogojan, Romario, Roberta şi chiar "Robokap".
Zimbrăria Neagra s-a înfiinţat în 1983, cu scopul adaptării speciei în zona de câmpie a acestui animal. În 1983, au fost aduşi la Bucşani 18 zimbrii din ţară, dar şi câteva exemplare din străinătate. "După 1995, scopul zimbrăriei noastre a fost de înmulţire şi transfer al zimbrilor către celelalte rezervaţii", ne-a declarat Dumitru Voicu, şeful ocolului silvic. În viitorul apropiat, patru zimbri de la Bucşani vor pleca către Rezervaţia Dragoş Vodă din judeţul Neamţ.
PUTERNIC. "La maturitate, după 7-8 ani, zimbrul cântăreşte aproape o tonă, o tonă şi o sută de kilograme, femela în jur de patru, cinci, până la 600 de kg. Masculul e foarte puternic", spune Dumitru Voicu. Chiar dacă trăieşte în captivitate, zimbrul este un animal mândru şi sfios, căruia nu îi place să se apropie prea mult de oameni.
TARIFE. Biletul de intrare în rezervaţie este de doar 3 lei, iar cea mai bună oră de vizită este dimineaţa, pe la ora 10, când zimbri vin să mănânce suplimentele de hrană.
Cei care vor să petreacă mai mult timp în natură, în apropierea zimbrilor, pot închiria o cabană de 12 locuri chiar lângă rezervaţie, pentru doar 500 de lei pe noapte. Pe timpul iernii, spune Voicu, zimbrul nu se mai poate hrăni singur în totalitate: "Deja s-a învăţat cu ajutorul din partea omului, iar pădurile nu mai sunt virgine, ca altădată". "Vizitatorii sosesc mai ales la sfârşit de săptămână. În aceste zile - vinerea, sâmbăta şi duminica - vin în medie 70 de turişti, care pleacă cu amintiri frumoase", ne-a povestit inginerul Dumitru Voicu.

"La maturitate, după 7-8 ani, zimbrul cântăreşte aproape o tonă, o tonă şi o sută de kilograme, femela în jur de patru, cinci, până la 600 de kg. Masculul e foarte puternic"
Dumitru Voicu - şef Ocol silvic Bucşani

Patru rezervaţii în România
Zimbrul a dispărut de pe teritoriul actual al României în secolul 19, datorită vânării lui în exces şi a scăderii drastice a fondului forestier. çn 1958, ţara noastră a importat câteva exemplare din Polonia, care au fost duse la rezervaţia de la Haţeg. çn afară de Haţeg şi Bucşani, în România mai sunt două rezervaţii de zimbri, la Dragoş Vodă (Neamţ) şi la Vama Buzăului (Braşov). çn Neamţ se intenţionează punerea în libertate a zimbrilor, însă pe timpul iernii aceştia vor fi hrăniţi de către oameni.

UTIL
· TRASEU. Din Bucureşti, se poate ajunge la Bucşani prin Buftea, Butimanu, Bilciureşti, Băleni sau pe drumul spre Târgovişte.
· COSTURI. Intrarea în zimbrărie costă 3 lei, iar cabana de lângă rezervaţie, cu 12 locuri de cazare, poate fi închiriată cu 500 de lei pe seară.
· ATRACŢII. În Târgovişte, la 30 de km de Bucşani, pot fi vizitate Turnul Chindiei şi complexul Curtea Domnească, Muzeul tiparului şi al cărţii româneşti vechi, dar şi Muzeul poliţiei române.

Articol de Catalin Pruteanu

In Jurnalul National, Jurnalul de Calatorie nr. 1 din 30 aprilie 2009

Paşii pelerinilor

Descoperiţi mănăstirile, monumente ale ortodoxiei româneşti
Din punctul de vedere al turistului religios, luna mai vine cu oferta pelerinajelor la mănăstiri, unde doritorii îşi pot aminti de Sfinţii çmpăraţi Constantin şi Elena, cei care au făcut posibilă închinarea liberă în biserici a creştinilor, la începutul secolului al IV-lea.
TRASEU. Centrul de Pelerinaj al Patriarhiei Române, mutat nu de mult în casă nouă, pe Bulevardul Corneliu Coposu, propune o variantă îmbietoare de popasuri duhovniceşti prin programul de la 22-24 mai, intitulat "Pelerinaj în Oltenia la ctitoriile Sfinţilor Brâncoveni". Mănăstirile ridicate prin grija Brâncovenilor amintesc de stirpea boierilor credincioşi, cel mai de seamă dintre ei fiind domnitorul - ctitor şi martir - Constantin Brâncoveanu. Iată care este traseul pe zile al pelerinajului propus. Ziua I: Mănăstirea Cotmeana, Mănăstirea Dintr-un Lemn, Mănăstirea Bistriţa - Mănăstirea Hurezi (hramul Mănăstirii fiind Sf. çmpăraţi Constantin şi Elena), Mănăstirea Tismana (cazare şi masă). Ziua a II-a: Mic dejun, Mănăstirea Lainici, Mănăstirea Prislop, Mănăstirea Tismana (cazare şi masă). Ziua a III-a: Catedrala Mitropolitană din Craiova, Mănăstirea Brâncoveni, Mănăstirea Clocociov, Piteşti, Bucureşti. Preţ: 500 de lei.
POPAS. Mănăstirea Hurezi este cel mai mare ansamblu de arhitectură medievală păstrat în Ąara Românească.
La Hurezi puteţi vizita: mănăstirea propriu-zisă, biserica bolniţei - ctitorită de doamna Maria, soţia lui Constantin Brâncoveanu, în 1696 - Schitul Sfinţilor Apostoli, ctitorit de stareţul Ioan Arhimandritul în 1698, şi Schitul Sfântul ßtefan, după numele fiului cel mare al domnitorului, ridicat în 1703. Hramul vestitei mănăstirii este cel al Sfinţilor çmpăraţi. Frumuseţea incintei mănăstirii este sporită de celebrul foişor din vremea lui Dionisie Bălăcescu, un egumen care a fost mare iubitor de artă, lucrarea fiind dăltuită de pietrarul Iosif între anii 1725 şi 1753.
Bucovina. Nici nordul ţării nu este de ocolit, în Bucovina aflându-se un mare număr de lăcaşuri religioase de patrimoniu. Dacă mergeţi la Mănăstirea Putna, de exemplu, aveţi următoarele posibilităţi de cazare: camere cu 2 paturi şi grup sanitar propriu, cu micul dejun inclus; camere cu 5 până la 28 de locuri, la preţul de 10 lei/persoană. Tel.: 0753-02.06.79 (părintele Dosoftei şi 0753-02.06.73 (părintele Elefterie). Pentru rezervări şi alte informaţii puteţi scrie şi la adresa de e-mail: arhondaric@putna.ro.

CENTRUL DE PELERINAJ - Bucureşti
Centrul de Pelerinaj "Sfântul Apostol Pavel" al Patriarhiei Române se află pe Bdul Corneliu Coposu nr. 1 D, dar este şi o filială în Calea Victoriei nr. 45, între Biserica Kreţulescu şi Magazinul Muzica. Pelerinajele urmăresc nu să ducă oamenii într-o excursie, ci realizarea unei călătorii duhovniceşti, cu fiecare grup de pelerini mergând şi un preot. Pentru a obţine informaţii despre pelerinajele organizate în ţară şi străinătate, vă puteţi adresa la: tel./fax: 021-310.99.21, 021-337.48.13 şi 0788-728.542 sau scriind la adresa: pelerinaje_antim@yahoo.com.

UTIL
· Hurezi. Dacă alegeţi să mergeţi la Mănăstirea Hurezi în particular, este bine de ştiut că se oferă cazare: 20 de locuri în dormitoare cu 1-2 locuri şi 3 camere cu 4 paturi; tel.: 0250-86.00.71.
· Tismana. Traseul către Mănăstirea Tismana: din Drobeta Turnu-Severin prin Poarta Motrului, pe DN 67 până la Apa Neagră şi 67 D până la Tismana; dinspre Craiova: pe Valea Motrului până la Motru pe DN 67 A şi 67 până la Târgu-Jiu pe DN 66 şi apoi pe 67 D până la Tismana, circa 40 km. Tel.: 0253-37.43.17.

"Încercăm să fim inima a ceea ce înseamnă pelerinajul, avem programe pentru fiecare loc din ţară. Derulăm însă şi programe pentru pelerinajele externe"preot Cristinel Trandafir - Centrul de pelerinaj "Sf. Apostol Pavel"


Articol de Daniela Cârlea Şontică

In Jurnalul National, Jurnalul de Calatorie nr. 1 din 30 aprilie 2009

În Bucureşti, pe Victoriei

O plimbare de o jumătate de oră pe Calea Victoriei, o scurtă lecţie de istorie a Capitalei
Construcţia Ateneului Român a început în 1886, după un proiect al arhitectului francez Albert Galleron, şi a fost dat parţial în folosinţă în 1888, dar lucrările s-au încheiat complet în 1897. La proiect au colaborat şi importanţi arhitecţi români precum Grigore Cerchez, Constantin Olănescu, Ion Mincu şi Ion Gr. Cantacuzino.
La 5 martie 1889 a avut loc primul concert simfonic al orchestrei Filarmonicii din Bucureşti.
In 1935 a fost construită orga de concert, din fonduri strânse la iniţiativa lui George Enescu. Fresca interioară, având o lungime de 75 de metri, a fost realizată între 1933 şi 1938 de pictorul Costin Petrescu şi înfăţişează 25 de momente importante din istoria românilor.
Muzeu. Vizavi de Ateneu, în fostul Palat Regal, se află Muzeul Naţional de Artă al României. Galeria de artă românească modernă cuprinde lucrări de Rosenthal, Tattarescu, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, ßtefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu sau Camil Ressu.
Spre Splaiul Independenţei se află clădirea CEC, a cărei construcţie a fost începută la 8 iunie 1897 şi care a fost inaugurată în 1900, în prezenţa Regelui Carol I şi a Reginei Elisabeta.
Clădirea Teatrului Odeon a fost inaugurată la 25 decembrie 1911, ca parte a unui ansamblu realizat de arhitectul Grigore Cherchez. Pe lângă clădirea teatrului, ansamblu cuprindea pe o latură Hotelul Majestic, iar pe alta o clădire de spaţii comerciale şi apartamente. Teatrul a fost renovat în totalitate în 2002.

Articol de Catalin Pruteanu

In Jurnalul National, Jurnalul de Calatorie nr. 1 din 30 aprilie 2009 Unde ne pozitionam Plcr calat Mrcls trv plmbrsc jr d cltr tur mrkt Blg calat Rzv Mrc TukT Turism C Malta Tr Balkan Tr Trip Adv T.B. FJT trv blg Razvan Cezar APT CPT Info Tr Info Tur Rom pit Jurn AZS Rec Atar Vacnt

Vacanţă în România ta

Avem o ţară frumoasă, care merită cunoscută. România este o destinaţie turistică pentru toate buzunarele. Viziteaz-o!
După 1989, turistul român şi-a îndreptat privirea spre Occident, către acele locuri spre care, până în acel moment, privea neputincios. Unii au rămas însă loiali destinaţiilor neaoşe, pentru că au găsit aici o frumuseţe aparte a naturii, o sălbăticie unică, vestigii şi multă istorie, divinitate. Vechi burguri medievale, biserici de piatră, olari, trovanţi, cule, comori paleontologice, legende, muzee, cultură. E drept, avem potenţial, dar este neexplorat şi slab promovat.
ŢARA MEA DE DOR. Avem potenţial în Parcul Naţional Retezat, care concurează în prezent pentru clasamentul Celor şapte minuni naturale ale lumii, sau în Rezervaţia geologică Detunatele din Munţii Apuseni, ridicată din bazalte columnare pe o suprafaţă de cinci hectare. Avem potenţial şi la cea mai mare peşteră cu gheaţă din România - Scărişoara -, formată în urmă cu peste trei milenii şi jumătate. Traseul montan poate continua la Cascada Duruitoarea în Parcul Naţional Ceahlău, unde şiragul spumos de apă cade tumultuos 100 de metri pe stâncile chele.
Si pentru că tot vorbim despre splendori ale naturii, să nu uităm de tărâmul peştilor de piatră de la Mărlăuz (lângă Piatra Neamţ), de o comoară paleontologică veche de 35 de milioane de ani, formată din straşnici siluete păstrate în negura timpului în roca rece.
Coborâm apoi la Dunăre, fluviul căruia i-am dedicat pagini întregi în Jurnalul Naţional şi faţă de care nu riscăm să naştem confuzii atunci când le vorbim străinilor despre el. Acolo, jos, lângă Ostrov, Insula Păcuiul lui Soare ascunde cele mai teribile taine despre monştri care păzesc cu străşnicie locurile, dar şi ruinele unei cetăţi bizantine, construită în secolul al X-lea.
Urcăm apoi în inima României, acolo unde vechile oraşe transilvane amintesc de cetăţile şi burgurile medievale. Sibiul, desemnat capitală culturală europeană în 2007, se mândreşte - pe bună dreptate - cu câteva zeci de clădiri de patrimoniu, devenite monumente istorice. Urbea a ridicat potenţialul regiunii, dezvăluind lumii-ntregi biserici fortificate datând din secolele XII-XVI, o zonă etnografică unică, monumente şi rezervaţii naturale, o staţiune aflată la cea mai mare altitudine din România, precum şi "litoralul Ardealului" de la Ocna Sibiului.

"Rezervaţia geologică Detunatele este ca «o casă uriaşă, în mijlocul unui islaz, înaltă de vreo 200 de coţi, şi la periferie de vreo 1.000 de coţi»"
Ion Pop-Reteganul - pedagog, prozator, publicist şi folclorist

Articol de Anca Aldea

In Jurnalul National, Jurnalul de Calatorie nr. 1 din 30 aprilie 2009

Tu, Călătorul...

Ca şi păsările, noi, oamenii, purtăm în ADN-ul nostru un cromozom al migrării. Spre alte spaţii, mai largi, mai odihnitoare... Nu ne dă pace o genă a primilor oameni, care rătăceau prin lume în căutarea unui liman al statorniciei.
Cumva, istoria socială a răsturnat lucrurile. Limanul de siguranţă îl avem la îndemână, ne cufundăm în el până la rutină şi plictiseală şi râvnim la timpul de rătăcire... O dorinţă pe care ne-o storm, când şi când, călătorind, în lungile sau scurtele concedii ale fiecărui an. ßi cu cât anii trec şi ritmul existenţei devine mai alert, cu cât viaţa ni se aglomerează - serviciu, familie, responsabilităţi -, cu atât, parcă, zilele de vacanţă devin mai preţioase. De aceea, se cuvine a fi pregătite minuţios, pentru ca nici o secundă să nu fie irosită.
Jurnalul de Călătorie poate fi, chiar din clipa aceasta, sfetnicul de taină al vacanţelor voastre. Este un "titlu" spre care tindem încă de la prima filă, îndemnându-vă să porniţi în explorarea lumilor necunoscute. Mai întâi între graniţele ţării, căci multă (şi neştiută) frumuseţe a revărsat Dumnezeu pe pământul acesta! Dacă aţi epuizat deja destinaţiile clasice româneşti, nu ezitaţi să vă îndreptaţi pasul spre bisericile medievale fortificate din Ardeal ori spre cetatea tăinuită a Vicinei, de pe legendara insulă danubiană Păcuiul lui Soare. Sau avântaţi-vă pe cărările munţilor, în căutarea bisericilor rupestre, lăcaşul de rugăciune al primilor creştini. Ah..., şi nu vă speriaţi prea tare de slaba infrastructură rutieră a României, până la urmă, cum spunea un diriguitor din turism (nu-i spun numele, ştiţi voi cine!), poate că asta este şansa noastră de a (re)lansa turismul ecologic pe meleagurile vechilor daci.
Vreţi autostrăzi pe care se merge ca-n palmă? Atunci luaţi-o spre Vest, prin Europa. N-aveţi nevoie decât să vă hotărâţi unde înnoptaţi, în ce burg medieval ori pe coasta cărei mări de azur. ßi dacă nici Europa nu vă e de ajuns, vă recomand un sejur uluitor... în Bora-Bora.

In Jurnalul National, Jurnalul de Calatorie nr. 1, 30 aprilie 2009