Riviera Olimpului şi Halkidiki sunt destinaţii clasice în Grecia, iar Cycladele sunt locaţiile de top.
Când e vorba despre Grecia, cei mai mulţi români aleg trasee simple şi ieftine. Relativ aproape de graniţa de sud a României (800 km), riviera de nord-vest a Mării Egee primeşte zeci de mii de turişti. Se ştie că, de mai mulţi ani, Paralia Katerini a devenit aproape o staţiune românească. Se vorbeşte româneşte şi se face turism pentru români şi mai sus, în Halkidiki, şi mai jos, pe Riviera Olimpului, până după Platamonas.
ÎN NORD. În aproape 20 de ani de explorare a Greciei, românii au învăţat însă că frumuseţea ei trebuie descoperită, cu precădere, în insule. Prin urmare, cererea de pachete turistice pentru Grecia insulară e în creştere. Care sunt cele mai frumoase insule egeene? În nord e Thassos, cu ale sale păduri de măslini şi cariere de marmură din care Phidias a cioplit capodoperele Antichităţii, iar nu departe se află Samothraki, insula virgină, care păstrează misterele unor civilizaţii prea puţin explorate. Ele au fost asaltate cu întârziere de turismul de masă şi, în consecinţă, dacă vă grăbiţi, mai puteţi gusta din autenticitatea tradiţiilor elene, fie străbătând satul de piatră Teologos (în Thassos), fie ascultând buzuki în staţiunea Therma (din Samothraki). Puteţi ajunge la cele două insule în câteva zeci de minute sau în maxim două ore, pe mare, luând feribotul din Kavala sau din Alexandropolis, la capătul unei călătorii de aproximativ opt ore de la Bucureşti, cu traversarea Bulgariei.
ÎN SUD. Pentru turiştii care doresc un sejur sclipitor, Marea Egee oferă, la extremitatea sa sudică, întâlnirea cu Creta sau Santorini, ultima reprezentând vârful turismului aristocratic insular european. În Santorini puteţi medita din plin la condiţia umană, aşezati pe craterul unui vulcan, ori vă puteţi alege plajele după culoarea nisipului: negru, roşu, auriu... Ajungeţi în locul celor mai frumoase asfinţituri din lume, la Oia-Santorini, prin Atena, în opt ore, cu feribotul - călătoria pe mare fiind ea însăşi o experienţă inconturnabilă.
Articol de Tudor Cireş
In Jurnalul National, Jurnalul de Calatorie nr. 1, din 30 aprilie 2009
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu